We’ve updated our Terms of Use to reflect our new entity name and address. You can review the changes here.
We’ve updated our Terms of Use. You can review the changes here.

Il Canzoniere di Pasolini

by Linguamadre

/
  • Streaming + Download

    Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality download in MP3, FLAC and more.

    A beautiful artwork with the complete lyrics from Pasolini's book "Canzoniere Italiano", some details on the sources of the traditional poems and the wonderful shots of us by Valeria Taccone!
    Purchasable with gift card

      €10 EUR  or more

     

  • Full Digital Discography

    Get all 5 Simone Bottasso releases available on Bandcamp and save 15%.

    Includes unlimited streaming via the free Bandcamp app, plus high-quality downloads of di Visi e d'Istanti vol.1, Il Canzoniere di Pasolini, Biserta e altre storie, Crescendo, and All for one. , and , .

    Purchasable with gift card

      €42.50 EUR or more (15% OFF)

     

1.
Un pòpulu mittìtilu 'a catina spugghjàtilu attuppàtici 'a vucca, è ancora líbbiru. Livàtici 'u travàgghju 'u passaportu 'a tavula unni mancia 'u lettu runni dormi, è ancora riccu. Un populu diventa pòviru e servu quannu ci arróbbanu 'a lingua addutàta dî patri: è persu pi sempri. Diventa pòviru e servu quannu 'i paroli non fígghianu paroli e si mancianu ntra d'iđđi. Mi n'addùgnu ora, mentri accòrdu la chitarra dû dialettu ca perdi 'na corda a lu jornu.. Mentre arripèzzu 'a tila camulúta ca tissìru i nostri avi cu lana di pecuri siciliani. E sugnu poviru: haju 'i dinàri e non li pozzu spènniri; i giujèlli e non li pozzu rigalàri; 'u cantu 'nta ghaggia cu l'ali tagghjàti. Un poviru c'ađđatta 'nte minni strippi dâ matri putativa, chi 'u chiama figghiu pi 'nciuria ! Nuàtri l'avevàmu 'a matri, 'ni l'arrubbaru; aveva 'i minni a funtana di latti e ci vìppiru tutti, ora ci sputanu. Ni ristàu 'a vuci d'iđđa, 'a cadenza, 'a nota vascia dû sonu e dû lamentu: chissi nun ni ponnu rubari. Nun ni ponnu rubari, ma ristamu poviri e orfani 'u stissu.
2.
Donna Candia 07:42
E vota, navi, e gira, navi, E la mia bella piangendu va: "Levatimi a quellu portu, Duvi mia mamma sta." "Mamma mia carissima, Riscattami di ccà!" "Figlia mia carissima, Quant'è 'ssu toi riscattu?" "Tri leuni e tri barcuni E tri culonni d'oru nci sta." "È megghiu chi ti pirdissi, Ca tant'oru mu si ndi va." E vota, navi, e gira, navi, E la mia bella piangendu va: "Levatimi a quellu portu Duvi meu patri sta." "O patri meu carissimu, Riscattami di ccà!" "O figlia mia carissima, Quant'è 'ssu toi riscattu?" "Tri leuni e tri barcuni, E tri culonni d'oru nci sta." "È megghiu chi ti pirdissi, Ca tant'oru mu si ndi va." E vota, navi, e gira, navi, E la mia bella piangendu va: "Levatimi a quellu portu, Duvi mia soru sta " "Sorella mia carissima, Riscattami di ccà!" "Quant'è lu toi riscattu?" "Tri leuni e tri barcuni, E tri culonni d'oru nci sta." "È megghiu chi ti pirdissi, Ca tant'oru mu si ndi va " E vota, navi, e gira, navi, E la mia bella piangendu va: "E levatimi a quellu portu Duvi meu frati sta " "O fratellu meu carissimu, Riscattami di ccà!" "Sorella mia carissima Quant'è lu toi riscattu?" "Tri leuni e tri barcuni E tti culonni d'oru nci sta " "È megghiu chi ti pirdissi, Ca tant'oru mu si ndi va." E vota navi e gira navi, E la mia bella piangendu va. "E levatimi a quellu portu Duvi l'amori sta “
3.
Nina nana 04:48
O sòno, o sòno, che de qua passava, E che de sto putelo domandava. El domandava cossa ch'el faseva, E mi go dito che dormir voleva. O sòno, o sòno, o sòno inganatore, Ingànime sto fio per do, tre ore. Per do, tre ore; e per do, tre momenti: Ingànime sto fio fin che lo chiamo. E co lo chiamo, lo chiamo: raise! Ti xe 'l mio ben, che tuti te lo dise. I te lo dise, e i te lo va digando: E sto putelo se va indormenzando. El se va indormenzando a poco a poco, Come la legna verde a presso al foco. La legna verde no buta mai fiama: Vissere del papà e de la to mama. La legna verde no buta mai vampa: Dormi 'l mio ben, dormi la mia speranza. Speranza mia, speranza mia de cuna: La mama che t'à fato se consuma. La se consuma e se va consumando: E a sto putelo la ghe va cantando.
4.
Traguda! 06:43
Sperto ja ton cosmo thelo na pao, Ta àspiti na mu camu sinodìa: S’mia grutteddha ‘ìthela na mbeo, Ecì pu amabasunèvu ta puddhìa: Ecittenòssu mbenno ce strigào:“Sòrtamu, posso m’ècame pricìa!” Oli mi legu: “Traguda, traguda!”Ce emmena en mu vjenni asce cardìa. Na tragudìu ta calà garzugna, Cini ti vjennu a spasso ti vradìa. Oli mi legu: “Mavri micceddhugna!” Emìse, èhome, emi i ponocardìa”
5.
Boves 06:06
Non ti ricordi trentun di dicembre, quella colonna di camion per Boves che trasportavano migliaia di tedeschi contro sol cento di noi partigian. che trasportavano migliaia di tedeschi contro sol cento di noi partigian. E tra San Giacomo e la Rivoira e Castellar e Madonna dei Boschi, la` infuriava la grande battaglia contro i tedeschi e i fascisti traditor. la` infuriava la grande battaglia contro i tedeschi e i fascisti traditor. Dopo tre giorni di lotta accanita fra tanti incendi e vittime borghesi non son riusciti coi lor barbari sistemi noi partigiani poterci scacciar. noi partigiani, poterci scacciar. Ma dopo un anno di vita montana tra fame e freddo e dure fatiche e` giunta l'ora della nostra riscossa, noi partigiani sapremo vendicar. Noi partigiani, sapremo perdonar. Povere mamme che han perso i suoi figli, povere spose che han perso i mariti, povera Boves che e` tutta distrutta per la barbarie del vile invasor. povera Boves che e` tutta distrutta per la barbarie del vile invasor.
6.
Ka di ka di 04:42
Oj morè, oj morè, eja mirna Ke zëmra na u be si fig pe na do vemi us ka ki dhè lëti ke lotët na shkasën ka di ka di. E ndë Krishti, vet, do Turqit ke te veniën us ate e atè; ahérna na vemi us ka dheu jon Ku bëmi si na thonjën trut e t’on
7.
Sur capitani si Salüsse
l’à tanta mal ch’a mürirà. 
Manda ciamè sur capitani,
manda ciamè li so soldà;

« Coza comand-lo, capitani,
coza comand-lo ai so soldà? » 
« V’aricomand la vita mia
che di quat part na débie fa. L’è d’üna part mandè-la an Fransa: e d’üna part sül Munferà.
 Mandè la testa a la mia mama
ch’a s’aricorda d’so prim fiöl.
 Mandé ‘l corin a margarita
ch’a s’aricorda dël so amur.»
 La Margarita in sü la porta
l’è cascà ‘n terra di dolur - - - Lu viddaneddu chi chianta la fava, quannu la chianta, la chianta accussì. Chianta 'nanticchia e dipo' si riposa, po' si li metti li manu accussì. . . . etc . . . Lu viddaneddu chi mancia la fava, quannu la mangia, la mangia accussì. Mangia 'nanticchia e dipo' si riposa, po' si li metti li manu accussì. La chianta accussì, la scippa accussì, la spicchia accussì, la coci accussì, la mangia accussì; Po' si li metti li manu accussì.
8.
E a la vo' 02:35
E a-la-vó, maccia di piru, Si’ maccia di chircuopu ’ damaschinu: Figghia mia, maccia di rosa, Chi avi l’Amuri ca ’un arriposa ? Figghia mia, maccia d’addàuru ‘ Unni camini cci lassi lu ciàuru. Figghia mia, maccia d'aruta. Passa l’ancilu e ti saluta. E a-la-vò.
9.
1. Na varcuzza ch’è fatta di tila, Cu ventu e senza ventu sempri mina, La carni chi cc’è dintra chianci e ridi La carni chi ch’è fora canta e sona 2. lu vitti ’na citati c’ un casteddu, Dudici porti la citati avia, Cu trenta catinazzi pri purteddu, E vintiquattru chiavi la tinia. ’Na scura schiava a ciancu a un garzuneddu, Ca cu la donna a la ’mprisa currìa: Un cavaleri ’n capu a un munti beddu, Lu capitanu di la ’nfantaria. 3. Gran cannistru di rosi e di ciuri, La notti s’apri, lu juornu si chiuri 4. Haggiu n’arancia, La mannu in Francia, La mannu in Turchia, E sempri è cu mia

about

Pier Paolo Pasolini considered the Italian dialects to be the ultimate survival of something pure and uncontaminated that for him was to be protected. The lack of translation and the onomatopoeic values of some dialect words connect them to a deeper “truth”, making a strong bond between the word itself and the sound and feeling that the word evokes.

Linguamadre gives new sound and voice to the poems collected by Pasolini in his Canzoniere Italiano (Italian Songbook, 1955), using the modern aesthetics and techniques of today’s performers of oral-traditional music, creating original scores in which modern forms meld with lyrical and evocative atmospheres.

"Il Canzoniere di Pasolini" is the first live album by a band composed of four musicians coming from different regions of Italy and different musical fields. “Mother” is the keyword of their first work, seen both as the central figure that appears in many popular poems, and as the mother-tongue.

A breathtaking run among songs from the Earth, songs of invocation, songs of sweetness and alienation, songs of war and supplication that stand out against dreamlike chameleon soundscapes, rhythmic cavalcades and ticking ostinatos.

credits

released April 8, 2020

All lyrics coming from the "Canzoniere Italiano" by Pier Paolo Pasolini (1955), beside [1] by Ignazio Buttitta.

Elsa Martin | voice
Davide Ambrogio | voice, guitar, zampogna, lyra, percussions
Nicolò Bottasso | violin, trumpet
Simone Bottasso | organetto, flute

Recorded live at Load Studio (Rome) on 22nd November 2019

Produced by: LinguaMadre
Preproduction: Simone Bottasso
Mixing, Mastering: Walter Laureti
Photo: Valeria Taccone
Artwork: Nicolò Bottasso

Thanks to Premio Loano per la Musica Tradizionale Italiana, Festival Mare & Miniere, Premio Andrea Parodi and Enrico de Angelis for having encouraged this encounter.
linguamadre2019@gmail.com

license

all rights reserved

tags

about

Simone Bottasso Rotterdam, Netherlands

Musician, composer and conductor, I blend my traditional roots with as many genres as possible.

My omnivorous interest in music and sounds is constantly driving me in making something that surprises me.

contact / help

Contact Simone Bottasso

Streaming and
Download help

Redeem code

Report this album or account

Simone Bottasso recommends:

If you like Il Canzoniere di Pasolini, you may also like: